Se pregătesc schimbări majore în Goranu și lângă faleza Olănești- propuneri de blocuri pe Strada Lespezi și Arinilor, în dezbaterea Consiliului Local

Propunerile includ aprobarea unor Planuri Urbanistice Zonale (PUZ) care ar permite modificarea regimului de înălțime, a funcțiunii terenurilor și ar deschide calea pentru dezvoltări imobiliare de tip colectiv (blocuri), într-o zonă în care infrastructura și specificul local ridică serioase semne de întrebare.

Printre îngrijorări anticipate pentru proiectul imobiliar Lespezi în zonă se numără:

1. Infrastructura rutieră insuficientă – asfaltarea si canalizare astradala sunt sub standarde, lipsa oricaror spatii de cu străzi înguste și trotuare aproape inexistente si impracticabile, lipsa locuri de parcare
2. Lipsa rețelelor de utilități -apă, canalizare, electricitate, gaz- nu sunt pregătite să facă față unui număr mare de locuințe.
3. Impactul negativ asupra mediului – prin pierderea spațiilor verzi și creșterea poluării, precum și prin absența unui plan urbanistic coerent pentru întreaga zonă Goranu.

Printre îngrijorări anticipate pentru Proiectul imobiliar din strada Arinilor, se numără:

1.  Zonă verde afectată – Proiectul este amplasat lângă o pădure, într-o zonă liniștită de case, iar construirea unor blocuri mari poate afecta spațiul verde, reduce biodiversitatea, slăbi calitatea aerului și schimbă echilibrul natural al locului.
2. Clădiri disproporționate față de zonă – Blocurile cu 3–4 etaje nu se potrivesc cu restul cartierului, unde predomină casele joase, de tip P+1. Volumul și stilul arhitectural diferit pot rupe armonia vizuală și pot crea tensiuni în comunitate.
3. Infrastructură insuficientă – Strada Arinilor este îngustă, fără trotuare și fără utilități pregătite pentru un număr mare de locuințe. Chiar dacă sunt prevăzute locuri de parcare, experiența altor zone arată că aglomerația și lipsa locurilor rămân probleme frecvente.

Pentru ca un cartier să se dezvolte bine, e nevoie de planificare pe termen lung, nu de proiecte făcute pe bucăți, doar pentru profit. Primăria ar trebui să vină cu reguli clare pentru zonă – ce se poate construi, cât de înalt, cât de des, ce spații verzi trebuie păstrate. Noile construcții trebuie să țină cont de locul în care apar, să nu sufoce zona, iar înainte de orice extindere e nevoie de străzi, utilități și spații publice bine gândite. Oamenii din cartier trebuie întrebați cu adevărat, nu doar anunțați, iar dezvoltatorii ar trebui să lase ceva în urmă și pentru comunitate, nu doar blocuri de vânzare.

Un exemplu de bune practici există la Timișoara, unde primăria a elaborat Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) 2021–2027 printr-un proces participativ care a inclus ateliere publice, consultări cu cetățenii și colaborări cu organizații precum UrbanizeHub, Banca Mondială și Asociația Timișoara Capitală Culturală. Locuitorii au fost implicați în stabilirea priorităților pentru investiții în mobilitate, regenerare urbană, educație și spații publice. Strategia finală reflectă preocupările comunității și ghidează dezvoltarea orașului pe principii de durabilitate și coerență urbanistică.

În plus, într-o investigație realizată de PressOne, se arată clar că Râmnicu Vâlcea se numără printre orașele din România care nu respectă suprafața minimă de 26 mp de spațiu verde pe cap de locuitor, așa cum cere legislația națională. Acest lucru pune municipiul într-o categorie vulnerabilă, unde orice pierdere de spațiu verde are un impact direct asupra calității vieții. Conform declarațiilor oficiale ale Primăriei Râmnicu Vâlcea, orașul dispune de aproximativ 20 mp de spațiu verde pe cap de locuitor, o valoare sub standardul european recomandat de 26 mp/locuitor. În mai 2021, Primăria Râmnicu Vâlcea Vâlcea și societatea din subordinea Consiliului Local Râmnicu Vâlcea, Piețe Prest, au fost drastic amendate de GNM. „Registrul spaţiilor nu este aprobat prin hotărâre de consiliu, lipsa fondurilor necesare inventarierii spaţiilor verzi, litigii referitoare la dreptul de proprietate asupra unor spaţii verzi, nefinalizarea inventarierilor spaţiilor verzi cauzată de faptul că nu sunt întocmite cărţile funciare aferente terenurilor, etc”, se arată în comunicatul Gărzii Naționale de Mediu.

O petiție a societății civile inițiată de Cercetașii României Centrul Local Mircea cel Bătrân, cerea autorităților acum un an să actualizeze Registrului Spațiilor Verzi și să protejeze ariile naturale în Râmnicu Vâlcea și la nivel județean. Conform informațiilor disponibile pe site-ul oficial al primăriei, registrul se află în prezent în stadiul de implementare tehnică a interfeței de comunicare cu publicul.

Redacția a consultat un colectiv de specialiști în dezvoltare urbană sustenabilă pentru a înțelege în ce formă aceste PUZ-uri influențează calitatea locuirii. 

„E necesar de specificat încă de la început că la nivel național, o problematică în sine este aceasta a dezvoltării periurbane prin PUZ-uri individuale – plan urbanistic zonal sau plan urbanistic pe parcelă coroborată cu lipsa de strategie de politici publice, angrenate în logica urbanismului. Acest tip de urbanism bazat pe PUZ-uri derogatorii, plus abordarea dezvoltatorilor orientată preponderent pe profit duce la pierderea coerenței urbanistice la nivelul întregii zone, afectând calitatea locuirii. În final ajunge să fie compromisă logica firească a dezvoltării unui cartier funcțional pentru toată lumea.

Din analiza documentației, atât în cazul ansamblului din Lespezi, cât și cel de pe strada Arinilor, reiese că ambele preoiecte nu includ studii de trafic și studii de însorire, ceea ce face imposibilă evaluarea impactului asupra vecinătăților și circulației din zonă. În plus, spațiile verzi sunt insuficiente, iar locuințele de la parter sunt afectate negativ de parcările amenajate pe o platformă betonată la nivelul solului, care reduc vizibilitatea și calitatea locuirii.

În cazul proiectului de pe strada Lespezi, o parte din teren se află într-un PUZ aprobat în 2018, iar cealaltă în PUG-ul din 2013. Prin noul PUZ, se încearcă extinderea regulilor mai permisive ale primei jumătăți și asupra celei din spate, ceea ce reprezintă o formă de urbanism derogatoriu. Proiectul prevede trei corpuri cu regim P+2 și un etaj retras, într-o zonă dominată clar de locuințe P+1, ceea ce creează o discrepanță majoră față de caracterul existent al străzii foarte înguste, ca Lespezi.

Proiectul propus pe strada Lespezi ridică probleme și de echilibru urbanistic, deoarece încearcă să aplice regulile mai permisive ale unui PUZ mai nou și pe o parte din teren care e încă reglementată de un PUG mai vechi. Blocurile P+2 cu etaj retras sunt prea mari în raport cu zona, unde predomină casele joase, de tip P+1, iar lipsa unui studiu de trafic face dificil de estimat ce efect va avea proiectul într-o zonă cu străzi înguste și utilități deja limitate.

Chiar dacă reglementările urbanistice permit construirea prin PUG sau PUZ-uri derogatorii, problema apare atunci când lipsesc facilitățile publice esențiale. Blocurile aduc densitate mare de locuire, dar nu sunt însoțite de trotuare decente, locuri de joacă, școli sau spații publice. Acestea nu oferă o locuire de calitate, nu aduc beneficii comunității din jur și vizează doar valorificarea rapidă a terenului. Problema reală este lipsa unei strategii de dezvoltare urbană coerente, în care autoritățile și dezvoltatorii să colaboreze pentru binele zonei. Urbanismul pe bucăți, prin PUZ-uri izolate și economii făcute la calitatea proiectului, duce la haos urban și afectează viața oamenilor pe termen lung și astfel logica locuirii, în ansamblu.

PUZ-urile pe o singură parcelă, frecvente în Europa de Est, fragmentează dezvoltarea urbană și afectează coerența cartierelor. Pentru o planificare sănătoasă, astfel de documentații ar trebui realizate pentru minimum 4–5 parcele, cu o viziune integrată unitar, pe termen lung, care să se evite haos imobiliar, afectat adesea de interese private.”

Ambele proiecte se pot consulta pe site-ul Primăriei Rm. Vâlcea aici: Arinilor, Lespezi,

Apel la informare și implicare din partea locuitorilor

Având în vedere impactul pe care aceste proiecte l-ar putea avea asupra zonei Arinilor, cât și în cartierul Goranu, este important ca locuitorii zonei și toți cei interesați de modul în care se dezvoltă orașul să fie informați și să se implice. Publicitatea obligatoriu legala este facuta de catre UAT pe cat de putin posibil si locurile cu cat mai putin impact ca vizibilitate.

Cum te poți implica

Cei care doresc pot trimite opinii sau sugestii către Primărie și Consiliul Local. Opiniile pot fi trimise pe e-mail la :

1. 📧 primaria@primariavl.ro sau depuse fizic la Registratura Primăriei (str. General Praporgescu nr. 14), de luni până joi, între 8:00–16:00, vineri între 08-13.30)
2. Urmareste pagina Primariei Rm. Valcea, predilect pe partitia de proiecte supuse dezbaterii publice, notifica si alte persoane care pot fi impactate de respectiva decizie a Consiliului Local si depune amendamente la adres de e-mail primaria@primariavl.ro sau la serviciul Registratura in cadrul termenului precizat in cadrul dezbaterii publice.
3. Participă la ședința din 30 mai, unde proiectele vor fi discutate (Ședința Consiliului Local din 30 mai este publică și va avea loc la Primăria Râmnicu Vâlcea, pe str. General Praporgescu nr. 14. Cetățenii pot asista ca observatori, iar cei care doresc să ia cuvântul pot solicita acest lucru în scris, înainte sau la începutul ședinței. Este un moment important pentru ca opiniile locuitorilor din Goranu să fie exprimate direct.
4. Solicita organizarea unei consultări publice, pentru ca deciziile să fie luate în urma unui dialog clar cu cetățenii. (Potrivit Legii 52/2003, cetățenii pot solicita organizarea unei dezbateri publice pentru proiectele din ședința din 30 mai, printr-o cerere scrisă trimisă individual sau în numele unui grup de locuitori.)

Posibile reglementări publice la ansamblurile imobiliare pe spații verzi private

1. Înverzirea urbană compensatorie

Dacă totuși se construiește, proiectul trebuie să includă spațiu verde real, nu doar iarbă între blocuri. Se poate cere păstrarea unei părți din teren ca zonă plantată cu arbori și acces public, sub forma unui mini-parc, alee sau loc de joacă pentru cartier.

       2. Parteneriat public–privat (PPP)

Pentru proiecte viitoare, Primăria  Râmnicu Vâlcea și proprietarul pot colabora pentru ca o parte din teren să rămână spațiu verde. În schimb, proprietarul ar putea primi scutiri de taxe, un alt teren pentru construcții sau sprijin financiar pentru amenajare – o soluție de compromis care aduce câștiguri pentru toți.

Cum se justifică aceste alternative? 

Din punct de vedere social, aceste măsuri ar răspunde și nevoilor reale ale locuitorilor din zonă și nu doar interesul economic al dezvoltatorului. Comunitatea ar beneficia de spații de întâlnire, natură, mișcare, într-o perioadă în care anxietatea este adesea o tulburare des întâlnită printre adulți tineri și nu numai. În acest caz, dezvoltatorul ar trebuie să respecte condițiile impuse în PUZ legate de suprafața construită, arhitectura apropiată zonei, spațiile verzi și regimul de înălțime.

Din punct de vedere urbanistic, e valoros să se păstrează caracterul zonei și să se evite aglomerarea unui peisaj predominant rural pentru o locuire firească în comunitate.